Moartea unei artiste

Astazi dimineata, la ora 4:30, a apus pentru totdeauna una dintre cele mai bune voci ale jazzului romanesc: ANCA PARGHEL. In varsta de 51 de ani, artista a pierdut in cele din urma batalia cu cancerul, pe care o purta de cativa ani. Dupa ce depasise pericolul cancerului la san, a fost diagnosticata, in luna iunie a acestui an, cu o forma si mai grava de cancer ovarian, motiv pentru care a fost supusa unei interventii chirurgicale la Spitalul Bucur din Capitala. Cu doar cateva zile in urma, fusese internata la clinica de terapie naturista „Nova Vita” din Belgrad, in speranta ca si aceasta maladie va intra in regresie.

Din pacate, niciunul din tratamentele urmate nu a dat rezultat. Cantareata a fost internata joi dupa amiaza la sectia de Terapie Intensiva din Timisoara, in stare grava, cu metastaza generalizata, beneficiind doar de tratament paleativ, pentru calmarea durerilor. La cateva ore de la internare, Anca Parghel s-a stins din viata, avandu-i alaturi pana in ultima clipa pe cei doi fii ai ei, Tudor si Ciprian.

A trai pentru muzica

Nascuta la 16 septembrie 1957, in Campulung Moldovenesc, Anca Parghel (pe atunci Anca Simion) a studiat la Scoala de Muzica si Arte „Octav Bancila” din Iasi, urmand tot aici cursurile Conservatorului de Muzica. Si-a dat licenta cu lucrarea „Charlie Parker, un geniul al improvizatiei” si ajuns sa predea ea insasi canto, pian si improvizatie, mai intai la Liceul de Muzica din Suceava, apoi la Conservatorul din Bucuresti, in Belgia, in Germania, in Marea Britanie si in Republica Moldova. In 1997, se muta in Belgia, dupa ce primeste o oferta din partea Conservatorului Regal din Bruxelles. Plecarea din tara marcheaza si ruperea casniciei de 29 de ani cu sotul ei, Virgil Parghel.

Incepand cu anul 1984, artista a participat la marile festivaluri de jazz din tara si din strainatate, aparand in acelasi timp si pe scena, alaturi de muzicieni romani (Johnny Raducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian), dar si in compania unor nume de marca ale jazzului international (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek). O colaborare de suflet, dar nu mai putin fructuoasa ca valoare muzicala, a fost cea cu fiii sai, in cadrul trio-ului „Anca Parghel and Sons”. Hit-ul „Brasil”, realizat pentru Eurovision impreuna cu Fly Project si Tom Boxer, i-a adus sute de mii de fani din randul generatiei tinere si mai putin familarizate cu indelungata sa activitate.

Se poate spune ca a cantat pana in ultima clipa. Si-a sustinut ultimul concert pe 13 octombrie, in Timisoara, epuizata de suferinta indelungata, dar fara nicio intentie de a renunta, asa cum si-a obisnuit publicul in toate aparitiile sale din perioada de dupa boala. Optimista, exuberanta, plina de viata, cu o energie molipsitoare in gesturi si in priviri, a continuat sa spere, alaturi de cei dragi ei. „Nu ma opreste nimic! Simt ca sunt tanara si tot mai tanara!” declara, nu cu mult timp in urma, in interviul acordat unei publicatii.

De la primele ore ale diminetii, de cand a fost anuntata trecerea in nefiinta a artistei, si-au exprimat durerea in fata acestei pierderi  nu doar personalitati ale muzicii romanesti, ci si oameni de rand, dintre cei care au indragit-o. Iata doar unul din sutele de comentarii lasate pe internet, in trista companie a stirilor care ii anuntau incetarea din viata: „Anca nu a murit… S-a dus si ea sa se odihneasca un pic, in corul ingerilor…”.

Alina-Dora Toma

Popularitate: 7% [?]

Manuel Lopes Andrade s-a nascut la 20 iulie 1973, in portul Ribeira Barca din Santiago – una dintre cele sase insule care formeaza argipelagul Capul Verde din largul tarmului vestic al Africii. Sub indrumarea tatalui sau, violonistul Nho Raul Andrade, viitorul Tcheka incepe sa cante de la o varsta frageda, in special la nunti, festivitati locale si intruniri religioase. Adolescenta ii este marcata de o transformare a stilului si de primele incercari de a aduce o nota personala ritmurilor africane traditionale. Dar, cum un tanar artist trebuie mai intai sa supravietuiasca, inainte de a se putea afirma, este nevoit sa-si paraseasca locurile natale, pentru a se stabili in Praia – capitala Republicii Capului Verde, unde se angjeaza cameraman la televiziunea nationala. Oportunitatea de a calatori si de a-si largi atat orizontul mental, cat si cunostintele necesare promovarii sale ca artist se dovedeste benefica si tanarul il intalneste pe Julio Rodrigues, un jurnalist impreuna cu care compune cateva cantece si debuteaza neoficial in localurile capitalei. Norocul de a gasi omul potrivit la momentul potrivit face ca prestatia sa intr-unul din aceste baruri sa fie urmarita si de Jose Da Silva – renumitul producator „vinovat”, printre altele, de promovarea „artistei desculte”, Cesaria Evora – care ii propune sa inregistreze primul album, „Argui”, ce apare in 2003.

De aici pleaca si incepe sa se defineasca in liniile ei actuale cariera talentatului muzician. Recunoasterea internationala a venit odata cu promovarea albumului „Nu Monda”, care i-a adus premiul Radio France International “Music of the World “in noiembrie 2005. Abordand ritmuri moderne, din jazz sau pop, Tcheka spune, de fapt, o veche poveste africana, in care se recunoaste folclorul poporului sau. Probabil ca radacina cea mai puternica a muzicii lui se regaseste in bakutu, dans si cantec african pe care l-a invatat in Insulele Capului Verde. Pentru cei nefamiliarizati cu termenul, bakutu era interpretat de un grup de localnici, asezati in cerc, in mijlocul caruia Povestitorul satiriza in versuri improvizate aspecte de interes mai restrans sau mai larg ale comunitatii. Nararea propriu-zisa era acompaniata de un instrument de percutie traditional african, tchabeta, ale carui acorduri artistul a reusit sa le transpuna original la chitara. 

Ieri, 6 noiembrie 2008, Tcheka s-a facut cunoscut si publicului din Romania, sustinand un concert finantat de Centrul Cultural Francez, in colaborare cu Primaria Iasi, actiune inscrisa in programul Iasi 600. Alaturi de Lucio Hilario Vieira (la bas) si de Marcos Alves Mendes (la baterie), muzicianul african a facut un adevar tur de forta intr-o reprezentatie live de peste 90 de minute, in fata unui public tanar, entuziast si relativ numeros. Si publicul romanesc l-a indragit, fara indoiala. „Nice people”, i-a numit Tcheka zambind, un zambet larg, daruit in lipsa altor cuvinte. „Tu es superb!”, i-a strigat cineva – probabil una dintre proaspat castigatele admiratoare. Si atunci cand limba ar fi parut un impediment, artistul a lasat muzica sa vorbeasca – si odata cu ea, intreg trecutul Africii. In schimbul sumei modice si mai degraba simbolice de 5 lei, cei prezenti au avut parte de o ora si jumatate de muzica buna, care nu a avut nevoie nici de efecte speciale de sunet si lumini, nici de o limba de circulatie internationala pentru a incanta si a se impune.

Parasind Romania, Tcheka si echipa lui se indreapta spre o noua realizare. Dupa o scurta oprire in Portugalia si Capul Verde, vor incepe un turneu de o luna de zile in Canada, pentru sustinerea si promovarea viitorului lor album.          

Alina-Dora Toma

Popularitate: 11% [?]

Odata cu expozitia organizata de Institutia Prefectului Iasi,  in parteneriat cu  Agentia Nationala pentru Rromi, am aflat ca vestitul Elvis era de etnie rroma. Trecand peste originile Regelui Rock and Rollului, care au fost revendicate de toate natiunile si etniile din trecut si pana in prezent, comunitatea rroma a avut si un Elvis personal – Elvis Romano, care a tradus si interpretat hiturile adevaratului artist in romanes. Expozitia despre istoria rromiilor, intitulata „Rromii, trecut, prezent si viitor”, ce a avut loc in Sala Galbena a Prefecturii s-a dorit a fi o ilustrare a momentelor semnificative din viata comunitatii, la acest eveniment fiind invitati reprezentanti ai institutiilor deconcentrate si ai mass-media.

Fotografiile expuse ilustreaza viata persoanelor de etnie rroma, prin cadre ce surprind meserii, traditii, scene din perioada Holocaustului, dar si activitatile rromilor in prezent, actiuni multiculturale si implicatiile lor la nivel european.

Adrian Minune, exclus de pe panoul de onoare

Daca va asteptati sa regasiti printre imaginile expozitiei interpreti de manele va inselati. „Adi Minune nu reprezinta imaginea rromilor pe care noi vrem sa o facem cunoscuta. Am inclus in expozitie doar persoane care militeaza impotriva discriminarii noastre, nu kitsch-uri.” a afirmat Eder Bogatu, expert al ANR.

Printre portretele prezentate s-au regasit chipuri de artisti, sportivi, reprezentanti ai diferitelor institutii, cat si fetele unor oameni mai putin celebri surprinsi in activitatea lor de zi cu zi. Dintre vedetele cu care rromii se mandresc amintim: Anca Parghel, Johnny Raducanu, Connecter si Banel Nicolita. Fotbalistul este considerat un adevarat ambasador ce militeaza pentru drepturile rromilor si este respectat pentru activitatea sa in comunitate.

„In majoritatea cazurilor in care sunt implicati rromi accentul cade pe reliefarea problemelor acestora, insa exista si aspecte cultural-artistice ale vietii rromilor ce trebuiesc meidatizate. Acesta este scopul expozitiei” ne-a declarat Margareta Hertanu, consilier al prefectului pentru problemele rrromilor.

Iasul este cea de-a opta localitate in care expozitia poposeste. Fotografiile expuse au fost colectionate de ANR pe parcursul mai multor ani, unele dintre acestea fiind realizate chiar de membrii agentiei. Pe viitor se doreste realizarea unor expozitii la care sa aiba acces si publicul larg, insa pana atunci ele vor fi incluse in programul activitatilor viitoare pentru a fi observate de cat mai multe persoane.

Natalia-Roxana Stoian

Popularitate: 7% [?]