De ieri, inspectorii Autoritatii de Sanatate Publica au inceput sa verifice garzile efectuate in spitalele iesene. Controalele vin dupa ce numerosi pacienti s-au plans ca fie nu gasesc medicii in posturile de garda, sau fie sunt plimbati de la un spital la altul.
Mai mult, sefii ASP le-a cerut si managerilor spitalelor sa faca saptamanal controale privind efectuarea garzilor. Conducerea ASP a impus aceste controale, dupa ce unii pacienti ajung sa se plimbati mai multe ore de la un spital la altul, ca in final sa ajunga sa nu aiba un diagnostic clar.
“Numai vreau ca pacientii sa auda de la medicul de garda nu va internam pentru ca nu mai avem locuri. Medicii trebuie sa-si scoata aceasta fraza din vocabular. Plimbarea pacientului de la un spital la altul inseamna costuri mari pentru sistemul sanitar pentru care nu este responsabil medicul de garda. De acum fiecare refuz de internare trebuie justificat in scris de mediul de garda. In cazul in care refuzul medicului este considerat nejustificat, acesta risca desfacerea contractului de munca plus sesizarea comisiei de disciplina din cadrul Colegiului Medicilor”, ne-a declarat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul ASP.
Seful ASP promite ca va trimite la Colegiul Medicilor toate sesizarile pacientilor care au fost refuzati de unii medicii sa fie internati in spital. In plus, seful ASP spune ca medicii sau asistentele care vor sa-si schimbe data cind vor efectua garda trebuie sa anunte din timp managerul spitalului sau directorul de ingriji medicale care trebuie sa modifice in registrul de garzi.
Conducerea ASP a pus gind rau si ping-pongul existent intre unitatile de primire a urgentelor din Iasi.
“Toate unitatile de primire a urgentelor ar trebuie sa fie un dispecerat al pacientilor. Medicul trebuie sa puna un diagnostic clar si sa dea o recomandare precisa pentru internare intr-un spital. Nu mai vreau sa mai aud ca pacientii sint plimbati in nestire in aceste unitati. Au fost situatii cind dupa cinci ore de plimbat cu ambulanta pe la patru cinci spitale un pacient nu a reusit sa fie internat”, ne-a mai declarat dr. Hurmuzache, directorul ASP.
Managerii spitalelor trebuie sa dea saptaminal raport la ASP, in legatura cu numarul de controale efectuate la garzi.
La Iasi, absolventii de medicina care nu au luat examenul de rezidentiat pot incepe practica, ce se va desfasura pe o perioada de trei ani.
Potrivit prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului si a Metodologiei pentru aplicarea acesteia aprobata prin Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 917/2008 incepind cu promotia 2005, absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, neconfirmati in rezidentiat, pot efectua 3 ani de practica supravegheata in unitatile publice si cabinetele de medicina de familie. Practica supravegheata se poate efectua exclusiv in unitati sanitare publice in care nu se desfasoara program de pregatire in rezidentiat, si in cabinete de medicina de familie, la solicitarea acestor unitati, medicii beneficiind de incadrare in post de medic, cu contract individual de munca pe durata determinata de cel mult 3 ani.
“Salarizarea medicilor care efectueaza practica supravegheata pe parcursul celor 3 ani va fi suportata de la bugetul de stat, iar salariul de baza se stabileste la nivelul functiei de medic. Medicii au dreptul sa asiste si sa ajute la examinarea pacientilor, sa efectueze investigatii si terapie sub stricta supraveghere si responsabilitate a unui medic cu drept de libera practica. Pe parcursul celor trei ani, medicii au obligatia sa se prezinte la concursul de rezidentiat si dobindesc dreptul de libera practica dupa promovarea examenului de medic specialist”, ne-a declarat Marius Voicescu, purtatorul de cuvint al ASP.
Sporul de zona acordat medicilor din mediul rural de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii, ii incurajeaza pe acestia sa nu faca prea multe investitii la cabinetul medical. Reprezentantii CJSAS spun ca majoritatea medicilor au obtinut punctaj maxim pentru ca nu au cabinetele racordate la apa. “Nu este posibil ca in acest moment, medicii de familie sa nu faca macar investitiile minime pentru a avea apa la cabinet. Este inadmisibil sa se mai care apa cu galeata pentru igienizare, in conditiile in care medicii primesc sume substantiale de la CJASS. Daca ei primesc bani pentru ca nu au apa nu vor fi dispusi sa faca vreodata o investitie in acest sens. Ei vor sti ca, daca nu vor avea apa in continuare, vor primi si la anul bani pentru asta. Singura solutie in acest sens este sa-i constringem pe medicii de familie, in momentul in care vor solicita autorizatie de functionare de la ASP”, ne-a declarat dl Lucian Lapusnenau, presedintele CJASS. Cel mai mare spor stabilit de reprezentantii CJASS este pentru localitatile Mironeasa, Fintinele si Dobrovat, care vor primi intre 40 si 44 la suta din valoarea pe o luna a plafonului.
Peste 200 de medici din mediul rural au fost evaluati de o comisie de la Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate (CJASS), Colegiul Medicilor si Autoritatea de Sanatate Publica (ASP), pentru a li se stabili punctajul in functie de care, acestia vor primi cuantumul din sporul de zona.
In urma unui ordin comun al Ministrului Sanatatii, Colegiul Medicilor si CNASS, medicii din mediul rural vor primi sporul de zona in functie de conditiile in care lucreaza. Acest spor era platit numai medicilor de familie, dar de acum inainte il vor primi si specialistii din zone in care, conditiile de acordare a asistentei sint dificile. “Cel mai mic punctaj l-au obtinut medicii din Tomesti si Birnova si anume 2 puncte, respectiv 8 puncte. La polul opus, cu cel mai mare punctaj, sint medicii din localitatile Coarnele Caprei cu 26 de puncte si Mironeasa cu 38 de puncte. CJASS va stabili exact valoarea punctului si va aloca banii pentru sporul de zona”, ne-a declarat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul ASP Iasi .
Un studiu al firmei de consultanţă Legicon şi al Institutului de sondaje CURS a stabilit ca, anual, mita din sistemul sanitar de stat, se ridica la 360 de milioane de dolari. Dupa cum arată analizele de studiu efectate, spaga pe care o dau pacienţii şi companiile farmaceutice, într-un an, medicilor din sistemul sanitar de stat, reprezintă 0,3% din PIB-ul României.
Peste 50 la sută dintre români dau şpagă înainte de prescrierea tratamentului sau de intervenţia chirurgicală şi nu întotdeauna din proprie iniţiativă. Potrivit studiului, cele mai mari şpăgi au fost date pentru internarea la chirurgie: infantilă, în medie 1.100 lei, ortopedică – 348 lei şi cardiovasculară – 300 lei. Valoarea medie a atenţiilor este de 5 euro la medicul de familie, 12 euro la medicul din ambulator şi 51 de euro la medicul din spital.
Medicii susţin că sumele sunt mult prea mari şi tot ce primesc sunt mici atenţii în semn de mulţumire pentru seriviciile medicale. Initiatorii sondajului afirma că fenomenul corupţiei ar putea fi stopat printr-o serie de măsuri precum: introducerea co-plăţii (pacientul suportă o parte din costul serviciului medical), definitivarea protocoalelor terapeutice (care stabilesc zilele de spitalizare şi tratamentul specific unei boli) şi introducerea termenului de „fraudă” în legea privind exercitarea profesiei de medic. Co-plata este acceptată deja în mai multe state din UE, printre care Franţa, Belgia şi Irlanda.
