
Potrivit ordinului Ministerul Sanatatii alimentele cu continut mare de zahar, grasimi si sare nu mai pot fi comercializate in incinta gradinitelor si a scolilor. In lista ministerului sunt interzise alimentele care, prin continut au peste 300 Kcal pe unitatea de vanzare, mai putin sandvisurile, care vor putea avea pana la 350 Kcal. Elevii nu mai pot cumpara de la magazinele din incinta scolilor nici chipsuri, covrigei, sticksuri, snacksuri, alune si seminte, din cauza ca acestea contin peste 1,5 grame de sare pe 100 de grame de produs. Lista interzice, de asemenea, comercializarea de prajituri, bomboane, acadele si sucuri carbogazoase cu continut ridicat de zahar, dar si a oricaror alimente vrac (varsate).
In vederea respectarii acestei legi angajatii Autoritatii de Sanatate Publica din Iasi au efectuat saptamana trecuta o serie de controale in institutiiile de invatamant. “Am efectuat controale in toate institutiile de invatamant pentru a vedea care sunt zonele cu problema si am luat primele masuri de informare si prevenire a comerciantilor in ceea ce priveste noul ordin emis. De saptamana aceasta vom merge in inspectie pentru a vedea daca acestia au retras produsele ce nu respecta rigorile unei bune nutritii si vom amenda pe cei ce se afla in neregula” ne-a declarat dir. Mihnea Hurmuzache. Potrivit initiatorilor legii, interzicerea consumului de alimente de tip fast-food în scoli este o masura necesara, deoarece favorizeaza aparitia a numeroase boli care pot afecta dezvoltarea copiilor si adolescentilor.
Agentii economici se simt amenintati de noile decrete
Comerciantii nu sunt deloc incantati de noile ordine si condamna scoala pentru aparitia bolilor datorate alimentatiei necorespunzatoare. “Copii isi aduc de acasa cipsuri si vin si se lauda cu ce au. Daca erau educati sa nu manance era mult mai bine, dar daca li se interzice intervine ambitia si intarzie la ore ca sa cumpere chipsuri de la colt.” Copii nu sunt invatati la scoala sa manance produse nesanatoase dar nici nu li se tin lectii speciale in care sa li se explice ce ar trebui sa manance si ce contine fiecare produs. “Eu mananc “OUPS” de cand sunt mica si nu am patit nimic” spune o eleva de clasa a IV-a. Un alt elev, cu o sticla de Cola in mana imi raspunde sec “daca nu mai aduce doamna suc la chiosc imi iau din statie. Daca am chef sa beau suc beau, ce e mare fas, doar nu e bautura alcoolica”.
Comerciantii considera noile masuri doar un mijloc de a scapa de ei de pe piata economica. “Pana acum nu mai aveau motive sa se lege de noi, acum au mai inventat unul.”, rabufneste patronul unui magazin. “Daca am sa cumpar 40 de hot dog si ii tin cate 3 zile ca nu ii vand oare nu le fac mai rau copiilor decat daca le dau covrigi?”
Lasand la o parte aspectele comerciale ale situatie, in care la un sendvis de 3 lei se adauga comission si pretul ajunge pana la 5 lei, copiii nu isi vor mai permite sa isi cumpere gustari de la scoala si vor fi nevoiti sa primeasca pachetel de acasa. “Pana acum ii dadeam 3 lei si ea isi cumpara singura ceva de mancat, ceva ce-i place. Acum o sa ii pun salam cu paine si iaurt pe care stiu sigur ca o sa le arunce si o sa moara de foame la scoala. Spuneti-mi si mie cine mai manaca iaurt cu lingurita in clasa a 10-a? Tare is curioasa daca ministrul ii da copilului lui sa mance numai spanac si fructe!” ne-a spus mama a doua fete adolescente. Daca ne uitam la caloriile unui pachet de piscuiti, un elev ar trebui sa manance doar un biscuit de cacao pentru a se mentine in limitele impuse de Minister. Cati baieti se satura in pauza mare cu un biscuit? Sunt copii care fac naveta pentru a ajunge la scoala si se intorc acasa abia seara. Daca ar respecta lista de “nu-uri” ce ar mai putea manca el?
Mai apare apoi problema verificarii valabilitatii produselor recomandate. Un comerciant se aprovizioneaza cu produse de patiserie si sandwishuri conform noilor reglementari dar nu poate sti daca produsele folosite la prepararea acestora sunt valabile sau nu. Daca se aprovizioneaza cu fructe unde le depoziteaza si cat de mult poate sa le mentina la vanzare? Acestea si multe altele sunt intrebarile agentilor comerciali care se simt nedreptatiti de noile legi si considera ca nu le sunt respectate drepturile.
Pregatiri pentru schimbare
Agentii economici au fost prinsi pe nepregatite de noul ordin si nu au apucat sa-si vanda marfa ce o aveau pe stoc. “De saptamana trecuta nu am mai adus chipsuri si biscuiti cu crema dar mai am inca in deposit de la inceputul lunii. Cand or sa vina in inspectie nu or sa mai fie asa de blanzi si ma intreb de unde o sa dau 40 de milioane amenda” afirma vanzatoarea de la chioscul de langa Liceul Sportiv.
Nici producatorii de produse de panificatie nu sunt pregatiti sa le ofere vanzatorilor toate informatiile necesare. “Am fost la un laborator specializat care face produse ambalate si mi-au dat o lista cu produse dar nu au stiut sa-mi spuna cate calorii are fiecare” ne-a declarat un patron de magazin.
Cazul Pedagogic
Chioscul din incinta Liceului Pedagogic e un caz aparte. Acesta respecta distanta dintre scoala si amplasarea chioscului insa datorita gardului care se afla dupa magazin, patronul se afla in ilegalitate. “Am sa retrag toate produsele sau imi voi muta chioscul dupa poarta, asa cum mi s-a recomandat sa fac. Incerc sa obtin aprobare de la Primarie sa mut gardul dupa chiosc, pentru ca corespund cu distanta de la scoala pana la chiosc si astfel as fi in legalitate. Pana atunci trebuie sa platesc 25 de milioane chirie scolii chiar daca sambata si duminica nu vand nimic. Pentru ca sunt departe de scoala aici nu am caldura si trebuie sa platesc si cheltuielile de transport pentru ca scoala e departe. Dupa ce platesc chletuielile, daca imi raman 6 milioane e bine”. Sa fie oare mutarea gardului o solutie pentru sanatatea copiilor?
Cod etic al marketingului
Dan Vlaicu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, a prezentat saptamana trecuta un nou proiect de Cod etic al marketingului produselor alimentare destinate copiilor. Acest cod defineste Criteriul Nutritional Minimal pe care ar trebui sa-l respecte alimentele destinate celor mici, pentru a nu le afecta sanatatea si a nu-i predispune la obezitate. Cele doua efecte ale alimentatiei nesanatoase inregistreaza o rata de crestere tot mai mare, in intreaga lume, fapt ce a alertat autoritatile europene. Adoptarea, voluntara, a acestui ansamblu de reguli presupune incetarea promovarii produselor care nu respecta Criteriul Nutritional Minimal prin orice mijloace de marketing si respectarea dreptului copiilor de a nu fi influentati sau de a nu-si influenta parintii sa cumpere anumite produse. Legislatia romaneasca, prin Legea 363/2007, referitoare la combaterea practicilor comerciale incorecte, prevede faptul ca este interzis sa adresezi in reclame indemnuri directe copiilor, pentru a cumpara produse. Dan Vlaicu, presedintele ANPC, a insistat pe necesitatea de a da consistenta legislatiei in domeniu, acest cod reprezentand un pas important in directia respectarii unor norme etice generale de marketing si, mai ales, a drepturilor consumatorilor, in general.
Natalia Roxana Stoian
Popularitate: 7% [?]