Doamna Georgeta Condur, conduceti filiala Iasi a Asociatiei Pro-Democratia. Stiu ca exista o descriere oficiala a asociatiei, care e prezenta pe site si nu numai. Dar care este punctul dumneavoastra de vedere asupra perceptiei pe care ar trebui sa o aiba romanul de rand asupra acestei asociatii si asupra rolului ei?

Vreau in primul rand sa vorbesc, pe scurt, despre organizatia in sine. Exista la nivel national APD, daca nu ma insel anul trecut a implinit 18 ani de la infiintare. Filialele asociatiei se cheama insa cluburi. Aceasta e denumirea lor prin statut si prin urmare noi suntem Asociatia Pro Democratia club Iasi, nu ca ar fi vorba de vreun club select sau un  pub, pur si simplu asta e denumirea in loc de filiala. Mai mult decat atat, noi (clubul Iasi al APD n.n.) avem personalitate juridica proprie, ceea ce inseamna ca putem functiona ca ONG independent, putem realiza proiecte de sine statoare, nu numai. Veche filiala afost desfiintata de la centru in urma inactivitatii, iar noi ne-am infiintat in 2006 ca organizatie noua, fara vreo legatura cu cea veche, care s-a risipit complet. Fara sa fi existat probleme, totusi noi nu i-am cunoscut pe predecesorii nostri, am luat-o de la capat. Am tinut sa vorbesc despre partea organizatorica pentru ca lumea face confuzii, nu intelege cum e posibil ca o filiala judeteana sa aiba personalitate juridica proprie. Exista proiecte, spre exemplu cele de pe transfrontalier, in care una din conditii este aceea ca organizatia sa isi aiba sediul si personalitatea juridica pe raza teritorilui situat la granita.

In ceea ce priveste perceptia, noi  plecam deja de la una, lumea stie de Prodemocratia, desi multi faceau confuzie intre initialele asociatiei si partidul care s-a desfiintat prin fuziune, PD. Oamenii ne stiu, spun: “A, Asociatia Pro Democratia, stiu, v-am vazut la televizor…!” Problema insa e ca majoritatea oamenilor asociaza APD doar cu observarea de alegeri, ori aceasta nu este nici singura activitate, si nici macar cea pe care o facem cel mai des. Noi desfasuram si in restul timpului si alte proiecte. Unul dintre ele, incheiat nu de mult ar fi cel care priveste buna guvernare in comunitatile mici, un proiect in care coordonatorul nostru a mers in coimune, unde a infiintat GIC-uri, grupuri de initiativa cetateneasca. Am incercat sa “urnim” mecanismele democratice locale facute cu oameni de acolo, care sa discute problemele locale, am infiintat buletine informative, un fel de ziare, am stimulat implicarea cetatenilor in exercitiul democratic.

Ce sanse sunt ca asemenea initiative sa reziste si dupa plecarea coordonatorilor din comunitatea respectiva?

Depinde foarte mult si de oamenii implicati. Spre exemplu, in Raducaneni si acum apare acel buletin informativ. Oricum, in perioada asta , de alegeri, nu putem sa facem o evaluare a situatiei, pentru ca nu vrem sa se spuna ca avem intentii politice. Un alt proiect, care s-a incheiat acum, s-a numit “Tacerea ta ne costa”. Nu a avut inca loc o evaluare a rezultatelor. E vorba de un proiect al carui scop era acela de a verifica in ce masura functioneaza legea pentru protectia personalului care semnaleaza ilegalitati, o lege facuta special pentru incurajarea integritatii. Am mai avut proiecte facute in parteneriate cu alte ONG-uri si institutii publice, acest fapt este incurajat de finantatori, care acorda prioritate unui proiect facut in colaborare.

Asociatia dumneavoastra poate fi un barometru al entuziasmului pentru sistemul democratic la noi. Ce ne puteti spune? Mai exista interesul pentru concept si aplicarea lui, sau suntem, ca popor, dezamagiti de beneficiile democratiei?

Cu acest concept, de democratie, s-a intamplat cu ce se intampla cu toate conceptele prea intens vehiculate, care isi pierd pe parcurs sensul, la fel ca termenul de uniune europeana. Dupa perioada de imediat dupa revolutie, oamenii au inceput sa il intergreze intr-un nou limbaj de lemn, si-a pierdut din impactul afectiv de atunci. Dorinta de implicare este.relativ scazuta la noi, desi nici in alte tari nu se obtine implicare totala, la noi procentele sunt ceva mai mici decat in afara, si asta nu numai pentru societatea noastra. Cu toate astea, desi nu am demarat procesul de recrutare de observatori, deja primim mailuri si telefoane de la oameni care vor sa faca asta. Voluntariatul incepe insa sa prinda bine la tineri, pentru ca incepe sa fie valorizata, la nivel de angajatori , implicarea civica. Cealalta categorie de oameni care doresc sa se implice se afla la polul opus din punct de vedere al varstei, pensionarii. Ei simt nevoia sa se implice in treburile comunitatii si sa isi impartaseasca din experienta. Oamenii intre 30 si 40 de ani au si cel mai putin timp sa se implice in asemnea activitati.

Ce alte ONG-uri mai sunt in Iasi care sa se ocupe cu domeniul dumneavoastra? Exista concurenta intre ele si cel pe care il conduceti?

Noi colaboram in general cu ONG-uri de la nivel central. Realitatea e ca in Iasi sunt destul de putine organizatii care sa se ocupe cu stimularea implicarii civice. Sunt cateva, dar notiunea de concurenta nu se aplica, nu suntem in domeniul comercial. Spre exemplu exista in Iasi Eurodemos, mai functiona o asociatie care cred ca se chema “Comunicare sociala”… cele mai multe ONG-uri iesene se ocupa cu probleme sociale. Cred ca pentru proiectul “Primul vot” finantarea a fost obtinute de organizatia “Timpul” si ei ar fi singurii cu care am colaborat si care nu aveau o filiera nationala. Mai e si LADO, Liga Apararii Drepturilor Omului. Ei au si filiala la Iasi, insa aveau niste probleme, nu mai stiu exact de ce natura.

Revenind la problemele de actualitate, cum comentati faptul ca studentii nu au voie sa voteze in centrele studentesti? Asta mai ales dat fiind faptul ca  nu vor merge acasa numai pentru a vota, deci se incurajeaza absenteismul, iar preferintele studentilor se indreapta spre anumite partide, deci ele sunt dezavantajate.

Aici, problema are doua aspecte: pe de o parte, dupa cum ati spus, daca studentul nu are voie sa voteze in campus, el nu se va duce acasa sa voteze daca nu avea de gand sa mearga oricum. Este probabil ca un numar mare dintre studenti nu vor mai vota, si aceasta este o problema grava din punctul nostru de vedere, pentru ca noi ne dorim foarte mult ca tinerii sa voteze, indiferent daca sunt studenti sau chiar elevi de liceu in ultimul an care au drept de vot (desi acestia de obicei invata in orasul in care locuiesc, si deci vor vota).

Este adevarata si partea cu dezavantajul pe care il vor avea numite partide. Inca din anii ‘90 tinerii se indreapta cu predilectie spre anumite partide. Nu exista  o sustinere organizata a studentilor pentru vreun tip de partid, dar pur si simplu la o anumita varsta  oamenii inclina spre …e prea mult spus o anumita doctrina…un anumit tip de partid.

Pe de alta parte intervine problema fraudarii alegerilor. S-a practicat, nu sunt sigura de amploarea fenomenului, turismul electoral. Autobuze de votanti, organizate de un anumit partid, plecau si votau a doua oara. Daca s-ar fi centralizat post-factum votarea, s-ar fi vazut ca destul de multe persoane cu acelasi CNP au votat de mai multe ori, asta in conditiile in care fraudarea alegerilor e o contraventie pedepsita aspru, cu de la 5 la 7 ani de inchisoare. Poti sa faci puscarie pentru un simplu buletin de vot.

Asta la nivel de votant, nu de organizator.

Legea prevede sanctiuni si pentru organizator, dar este dificil de dovedit vinovatia unui om politic sau partid intr-o problema de frauda electorala. Daca ar fi existat o asemenea centralizare, atunci normal ar fi fost sa fim de acord cu votul in orasul pentru care un individ are mutatie, pentru ca asemenea cazuri de frauda ar fi fost identificate si pedepsite. Dar ar fi si greu sa se faca asa ceva, listele suplimentare sunt foarte stufoase, e destul ca adesea sunt sarite blocuri intregi de pe listele de vot (noi numim asta eroare materiala)  si se fac liste suplimentare de zeci de oameni. Centralizarea lor ar fi o munca in plus, datele trebuiesc introduse in computer, copmputerul sa caute..

Deci, in definitiv, noi nu votam din lene…

 N-as spune neaparat asta. E drept ca sunt oameni care locuiesc chiar de sase ani in orasul in care au viza de flotant. Dar au fost cazuri in care anumiti candidati ( la primarie, dar acum cu alegerile nominale se poate repeta) care au gasit oameni din alte localitativ (rromi fara buletin, sau pur si simplu oameni dispusi sa faca asta) carora primarul le-a facut acte la foc automat si i-a adus sa voteze pentru el, iar voturile acelea, in comunitati mici, au facut diferenta. Inca se mai poate face asta, dar cu viza de flotant era mult mai usor. Acum, eu nu pot spune  “hai sa dam studentilor dreptul sa voteze cu viza de flotant” , pentru ca daca se intampla nereguli, noi vom fi acuzati pentru ca am sustinut miscarea. Dar in egala masura nu pot spune ca nu e bine sa nu se dea voie, pentru ca , intr-adevar, pierdem un numar mare de votanti. Eu cred ca timpul va rezolva aceasta problema.Stiti ca in Statele Unite se poate vota pentru presedentie si prin corespondenta. Se vorbeste si la noi despre implementarea acestui sistem. Disparand tentatia fraudelor, se va putea permite oamenilor sa voteze de oriunde. Noi am observat de la an la an ca scade numarul de incidente grave, de fraude efective. Oamenii au început sa inteleaga ca nu merita sa isi riste libertatea pentru niste voturi. Daca aceasta tendinta va continua si daca tot mai multe tari vor permite votul prin corespondenta, atunci si Romania se va ralia la aceasta tendinta generala.

Popularitate: 7% [?]

Asociatia EuroDEMOS desfasoara in aceasta saptamana proiectul european “Tineri implicati in Saptamana Europeana a Mobilitatii” finantat cu sprijinul Comisiei Europene si co-finantat de Primaria Municipiului Iasi.

La acest proiect iau parte tineri veniti din Italia, Polonia, Bulgaria si Ungaria care sunt membri activi in organizatii de profil la ei in tara. Impreuna cu voluntarii EuroDEMOS vor desfasura mai multe campanii stradale de informare, vor lua parte la work-shopuri si vor participa la concursurile cu teme de mediu si turism ecologic. Dintre aceste evenimente subliniem ziua de 21 septembrie, cand pe traseul Palatul Culturii – Podu Roş – Spalai drept Bahlui – Tudor Vladimirescu – Bucşinescu –Str. Elena Doamnă – Tg. Cucu – Bd. Independenţei – Piaţa M. Eminescu – Str. Banu – Str. Gavriil Musicescu – B-dul Şt. Cel Mare –Palatul Culturii va avea loc „Parada bicicletelor” si ziua de 22 septembrie, ziua europeana “In orasul meu, o zi fara masina”, cand in perimetrul delimitat de strazile A. PAnu, Elena Doamna, B-dul Independentei, Str. Gavriil Muzicescu, Str. Arcu şi B- dul Ştefan cel Mare se va circula doar cu mijloace de transport ecologice.

Pe data de 23 septembrie, cand se va incheia acest proiect, participantii europeni vor primi certificate Youthpass si vor realiza un film de prezentare a modului in care s-a organizat acest eveniment la Iasi.

Proiectul desfasurat sub deviza „Aer curat pentru toti” se vrea a fi un model de buna practica la nivel european. Noutatea acestui an consta in ambitia organizatorilor de a castiga premiul Saptamanii Europene a Mobilitatii, ce va fi oferit de Comisarul European pentru Mediu municipalitatii cele mai active in sustinerea acestei initiative si in prezentarea in premiera a filmului documentar „Situatia actuala a mediului in Europa”, realizat de Mihaela Zacornea, membru EuroDEMOs si trainer european.

Asociatia EuroDEMOS a luat fiinta in anul 2000, cand a organizat pentru prima oara ziua europeana „In orasul meu o zi fara masina” si a continuat sa se implice activ la nivel local prin derularea de activitati de promovare a Saptamanii Europene a Mobilitatii in cadrul programului “Pentru Orasul Meu”, inca de la lansarea acestei initiative de catre Comunitatea Europeana.

                                                                                                  Natalia Roxana Stoian

Popularitate: 4% [?]