Miercuri, 10 decembrie 2008, Asociatia Pro Democratia – Clubul Iasi organizeaza o dezbatere cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Drepturilor Omului. Dezbaterea va avea loc la sediul Universitatii „Petre Andrei”, incepand cu ora 11:00, si are ca invitati cadre didactice din invatamantul universitar si preuniversitar, reprezentanti ai administratiei publice locale, oameni de presa, voluntari si membri ai unor ONG-uri din municipiul Iasi.

Evenimentul este insotit de lansarea proiectului „Lumea mea creste. Implicarea tinerilor in viata comunitatii locale”, proiect implementat de APD – Clubul Iasi si finantat prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, la nivelul Municipiului Iasi. Prin acest proiect, asociatia isi propune sa promoveze Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului stabilite de Organizatia Natiunilor Unite si sa dezvolte potentialul de implicare a tinerilor in viata comunitatii din care fac parte, implicarea si sprijinul tinerilor pentru proiectele oraselor in care traiesc fiind considerate cele mai viabile strategii de dezvoltare durabila, atat la nivel local, cat si global.

Addenda

Ziua Internationala a Drepturilor Omului: La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala ONU a adoptat “Declaratia universala a drepturilor omului”, primul document in care sunt enuntate in mod solemn drepturile si libertatile fundamentale ce trebuie garantate oricarei fiinte umane din intreaga lume. Declaratia contine 30 de articole, este conceputa ca o declaratie de obiective care trebuie urmarite de catre guverne si nu are efecte legale sau semnatari.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului constituie componenta principala a Declaratiei Mileniului, adoptata in septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului de 191 de tari, printre care si Romania. Aceasta declaratie este unica agenda globala in domeniul dezvoltarii asupra careia exista un accord la cel mai inalt nivel intre majoritatea statelor lumii. Fiecare tara a adoptat tinte corelate cu obiectivele, specifice contextului national, constituind un mecanism de monitorizare a progresului la scara nationala, regionala si globala. In tara noastra, monitorizarea se face de catre Guvern, cu sprijinul agentiilor ONU din Romania si a unor organizatii neguvernamentale.

Lista oficiala a ODM (revizuita in 2007)

Obiectivul 1: Reducerea saraciei severe

Obiectivul 2: Accesul universal la ciclul primar de invatamant

Obiectivul 3: Promovarea egalitatii intre sexe si afirmarea femeilor

Obiectivul 4: Reducerea mortalitatii la copii

Obiectivul 5: Imbunatatirea sanatatii materne

Obiectivul 6: Combaterea HIV/SIDA si a tuberculozei

Obiectivul 7: Asigurarea durabilitatii mediului

Obiectivul 8: Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare

Alina-Dora Toma

Popularitate: 8% [?]

Daca observi nereguli in desfasurarea campaniei electorale sau in ziua votului, 30 noiembrie 2008, trimite sesizarea ta pe adresa de e-mail apd@apd.ro sau iasi@comunicat.ro . Toate neregulile inregistrate vor fi incluse in Raportul final cu privire la observarea alegerilor parlamentare.

In ziua alegerilor poti contacta

Asociatia Pro Democratia la numarul de telefon cu acces gratuit 0800 070 100 (apelabil din retelele Romtelecom, Orange si Vodafone)

sau

Redactia iasi.comunicat.ro, la numarul de telefon 0232-219184

pentru a semnala eventualele nereguli.

Mai multe nereguli pot fi semnalate in ziua alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

Iata cateva dintre acestea:

- distribuirea de bauturi alcoolice in ziua votarii, in perimetrul sectiilor de votare

- existenta afiselor sau materialelor electorale la mai putin de 500 metri de sectiile de votare

- continuarea propagandei electorale dupa incheierea campaniei electorale

- sfatuirea alegatorilor, in ziua votarii, sa voteze sau nu cu un anumit candidat sau partid

purtarea, de catre membrii biroului electoral al sectiilor de votare, observatori, candidati, reprezentanti mass-media sau jandarmi, pe durata votarii, de materiale cu insemne electorale

- impiedicarea unui cetatean de a-si exprima dreptul la vot

- violarea secretului votului

- promisiunea, darea de bani sau bunuri in scopul determinarii votului alegatorilor

- votarea de mai multe ori pentru aceeasi autoritate publica, in aceeasi sectie sau in sectii de votare diferite

- introducerea in urna a unor voturi suplimentare fata de cele votate de alegatori

- folosirea unor buletine de vot deja votate

Daca observi o neregula in sectia de votare poti sa o semnalezi verbal Presedintelui biroului electoral din sectia de votare. Daca acesta nu raspunde sesizarii, ai dreptul sa faci o sesizare scrisa, pe care Presedintele trebuie sa o inregistreze. Daca nici in urma sesizarii scrise situatia semnalata nu este remediata, se face sesizare catre Biroul Electoral Judetean, iar daca nici la aceasta nu ti se raspunde, Biroului Electoral Central.

Popularitate: 4% [?]

In semn de protest fata de dispretul pentru transparenta si corectitudinea scrutinului din 30 noiembrie 2008 manifestat de catre actorii institutionali implicati in organizarea si desfasurarea acestuia, Asociatia Pro Democratia (APD) a decis sa observe alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat cu o misiune redusa, formata din echipe mobile de observatori. Acolo unde este posibil, aceste echipe mobile vor fi insotite si de reprezentanti acreditati ai mass-media.
APD protesteaza, astfel, fata de Decizia 47/D a BEC prin care se ingradeste in mod flagrant activitatea observatorilor si jurnalistilor in sectii, dar si fata de refuzul Curtii de Apel Bucuresti de a judeca de urgenta solicitarea APD de anulare a Deciziei 47/D. Prin mentinerea termenului de judecata initial stabilit pentru 2 decembrie, Curtea de Apel Bucuresti nu face decat sa se eschiveze de la luarea unei decizii in cazul cererii formulate de APD, in conditiile in care Decizia 47/D inceteaza sa mai aiba efecte in momentul consumarii alegerilor.
Asociatia Pro Democratia condamna public atitudinea partidelor politice reprezentate in Biroul Electoral Central care au fost de acord cu aceasta decizie, dar si lipsa de transparenta a BEC in cazul refuzului de a face publice voturile individuale ale membrilor sai pentru toate deciziile sale, asa cum se practica pana la alegerile din 2004.
APD nu va abdica de la principiile sale de a veghea la corectitudinea alegerilor, insa refuza sa monitorizeze scrutine al caror cadru legislativ si institutional este stabilit de reprezentantii partidelor politice in Biroul Electoral Central si care limiteaza la maximum capacitatea observatorilor independenti si a mass-media de a observa corectitudinea alegerilor.

Comunicat de presa APD

Popularitate: 11% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD) isi manifesta ingrijorarea cu privire la cresterea semnificativa a riscurilor de fraudare a alegerilor din 30 noiembrie 2008. Consecinta directa a modului arbitrar si lipsit de transparenta de organizare si reglementare a alegerilor, a multiplicarii deciziilor de ordin normativ cel putin stranii, a lipsei de interes pentru rezolvarea problemelor relevate de precedentele scrutine, deriva procesului electoral de la bunele practici pune sub semnul intrebarii corectitudinea alegerilor si afecteaza grav libertatea observarii alegerilor si a informarii cetatenilor.
In conditiile sociale si economice dificile pe care Romania le va traversa in anii viitori din cauza impactului brutal al crizei economice mondiale asupra vietii romanilor, asigurarea unei guvernari stabile si eficiente va fi imposibil de realizat fara legitimitatea guvernarii. Iar tehnica “balonului electoral”, umflat prin practici inspirate din tehnicile financiare si economice speculative neortodoxe, risca sa se sparga si sa provoace o criza cel putin la fel de grava ca cea economica.
Printre cele mai serioase probleme care pot afecta corectitudinea alegerilor din 30 noiembrie, Asociatia Pro Democratia aminteste:
• limitarea accesului la urne pentru o categorie importanta de alegatori ca urmare a eliminarii posibilitatii cetatenilor de a vota in localitatile de resedinta;
• Decizia 47 a BEC de ingradire a activitatii observatorilor interni si internationali, precum si a reprezentantilor mass-media din tara si strainatate;
• refuzul BEC de a transparentiza deciziile acestui organism atat prin desfasurarea publica a sedintelor sale - asa cum este cazul sedintelor completelor de judecata, cat si prin respingerea solicitarii APD de inregistrare nominala a voturilor membrilor sai - cum s-a intamplat in cazul unor scrutine precedente;
• continuarea si amplificarea vechii practici de desemnare pe criterii politice si clientelare a presedintilor si loctiitorilor sectiilor de votare;
• zvonurile tot mai insistente privind cumpararea voturilor, practicile de intimidare electorala si rolul tot mai important al grupurilor infractionale in echipele de campanie sau in finantarea ilegala a campaniilor;
• abuzul de resurse publice si alocarea discretionara - prin interventia alesilor locali, mai ales a primarilor - a spatiilor pentru campaniile stradale ale candidatilor care afecteaza egalitatea competitorilor si dreptul la libera informare al alegatorilor.
APD insista asupra faptului ca institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa asigure cea mai mare transparenta si conditiile libertatii de exprimare in privinta desfasurarii alegerilor parlamentare. Avand in vedere aceasta stare de fapt, Asociatia Pro Democratia analizeaza cu seriozitate si responsabilitate posibilitatea suspendarii procesului de observare a alegerilor.

Popularitate: 8% [?]

Doamna Georgeta Condur, conduceti filiala Iasi a Asociatiei Pro-Democratia. Stiu ca exista o descriere oficiala a asociatiei, care e prezenta pe site si nu numai. Dar care este punctul dumneavoastra de vedere asupra perceptiei pe care ar trebui sa o aiba romanul de rand asupra acestei asociatii si asupra rolului ei?

Vreau in primul rand sa vorbesc, pe scurt, despre organizatia in sine. Exista la nivel national APD, daca nu ma insel anul trecut a implinit 18 ani de la infiintare. Filialele asociatiei se cheama insa cluburi. Aceasta e denumirea lor prin statut si prin urmare noi suntem Asociatia Pro Democratia club Iasi, nu ca ar fi vorba de vreun club select sau un  pub, pur si simplu asta e denumirea in loc de filiala. Mai mult decat atat, noi (clubul Iasi al APD n.n.) avem personalitate juridica proprie, ceea ce inseamna ca putem functiona ca ONG independent, putem realiza proiecte de sine statoare, nu numai. Veche filiala afost desfiintata de la centru in urma inactivitatii, iar noi ne-am infiintat in 2006 ca organizatie noua, fara vreo legatura cu cea veche, care s-a risipit complet. Fara sa fi existat probleme, totusi noi nu i-am cunoscut pe predecesorii nostri, am luat-o de la capat. Am tinut sa vorbesc despre partea organizatorica pentru ca lumea face confuzii, nu intelege cum e posibil ca o filiala judeteana sa aiba personalitate juridica proprie. Exista proiecte, spre exemplu cele de pe transfrontalier, in care una din conditii este aceea ca organizatia sa isi aiba sediul si personalitatea juridica pe raza teritorilui situat la granita.

In ceea ce priveste perceptia, noi  plecam deja de la una, lumea stie de Prodemocratia, desi multi faceau confuzie intre initialele asociatiei si partidul care s-a desfiintat prin fuziune, PD. Oamenii ne stiu, spun: “A, Asociatia Pro Democratia, stiu, v-am vazut la televizor…!” Problema insa e ca majoritatea oamenilor asociaza APD doar cu observarea de alegeri, ori aceasta nu este nici singura activitate, si nici macar cea pe care o facem cel mai des. Noi desfasuram si in restul timpului si alte proiecte. Unul dintre ele, incheiat nu de mult ar fi cel care priveste buna guvernare in comunitatile mici, un proiect in care coordonatorul nostru a mers in coimune, unde a infiintat GIC-uri, grupuri de initiativa cetateneasca. Am incercat sa “urnim” mecanismele democratice locale facute cu oameni de acolo, care sa discute problemele locale, am infiintat buletine informative, un fel de ziare, am stimulat implicarea cetatenilor in exercitiul democratic.

Ce sanse sunt ca asemenea initiative sa reziste si dupa plecarea coordonatorilor din comunitatea respectiva?

Depinde foarte mult si de oamenii implicati. Spre exemplu, in Raducaneni si acum apare acel buletin informativ. Oricum, in perioada asta , de alegeri, nu putem sa facem o evaluare a situatiei, pentru ca nu vrem sa se spuna ca avem intentii politice. Un alt proiect, care s-a incheiat acum, s-a numit “Tacerea ta ne costa”. Nu a avut inca loc o evaluare a rezultatelor. E vorba de un proiect al carui scop era acela de a verifica in ce masura functioneaza legea pentru protectia personalului care semnaleaza ilegalitati, o lege facuta special pentru incurajarea integritatii. Am mai avut proiecte facute in parteneriate cu alte ONG-uri si institutii publice, acest fapt este incurajat de finantatori, care acorda prioritate unui proiect facut in colaborare.

Asociatia dumneavoastra poate fi un barometru al entuziasmului pentru sistemul democratic la noi. Ce ne puteti spune? Mai exista interesul pentru concept si aplicarea lui, sau suntem, ca popor, dezamagiti de beneficiile democratiei?

Cu acest concept, de democratie, s-a intamplat cu ce se intampla cu toate conceptele prea intens vehiculate, care isi pierd pe parcurs sensul, la fel ca termenul de uniune europeana. Dupa perioada de imediat dupa revolutie, oamenii au inceput sa il intergreze intr-un nou limbaj de lemn, si-a pierdut din impactul afectiv de atunci. Dorinta de implicare este.relativ scazuta la noi, desi nici in alte tari nu se obtine implicare totala, la noi procentele sunt ceva mai mici decat in afara, si asta nu numai pentru societatea noastra. Cu toate astea, desi nu am demarat procesul de recrutare de observatori, deja primim mailuri si telefoane de la oameni care vor sa faca asta. Voluntariatul incepe insa sa prinda bine la tineri, pentru ca incepe sa fie valorizata, la nivel de angajatori , implicarea civica. Cealalta categorie de oameni care doresc sa se implice se afla la polul opus din punct de vedere al varstei, pensionarii. Ei simt nevoia sa se implice in treburile comunitatii si sa isi impartaseasca din experienta. Oamenii intre 30 si 40 de ani au si cel mai putin timp sa se implice in asemnea activitati.

Ce alte ONG-uri mai sunt in Iasi care sa se ocupe cu domeniul dumneavoastra? Exista concurenta intre ele si cel pe care il conduceti?

Noi colaboram in general cu ONG-uri de la nivel central. Realitatea e ca in Iasi sunt destul de putine organizatii care sa se ocupe cu stimularea implicarii civice. Sunt cateva, dar notiunea de concurenta nu se aplica, nu suntem in domeniul comercial. Spre exemplu exista in Iasi Eurodemos, mai functiona o asociatie care cred ca se chema “Comunicare sociala”… cele mai multe ONG-uri iesene se ocupa cu probleme sociale. Cred ca pentru proiectul “Primul vot” finantarea a fost obtinute de organizatia “Timpul” si ei ar fi singurii cu care am colaborat si care nu aveau o filiera nationala. Mai e si LADO, Liga Apararii Drepturilor Omului. Ei au si filiala la Iasi, insa aveau niste probleme, nu mai stiu exact de ce natura.

Revenind la problemele de actualitate, cum comentati faptul ca studentii nu au voie sa voteze in centrele studentesti? Asta mai ales dat fiind faptul ca  nu vor merge acasa numai pentru a vota, deci se incurajeaza absenteismul, iar preferintele studentilor se indreapta spre anumite partide, deci ele sunt dezavantajate.

Aici, problema are doua aspecte: pe de o parte, dupa cum ati spus, daca studentul nu are voie sa voteze in campus, el nu se va duce acasa sa voteze daca nu avea de gand sa mearga oricum. Este probabil ca un numar mare dintre studenti nu vor mai vota, si aceasta este o problema grava din punctul nostru de vedere, pentru ca noi ne dorim foarte mult ca tinerii sa voteze, indiferent daca sunt studenti sau chiar elevi de liceu in ultimul an care au drept de vot (desi acestia de obicei invata in orasul in care locuiesc, si deci vor vota).

Este adevarata si partea cu dezavantajul pe care il vor avea numite partide. Inca din anii ‘90 tinerii se indreapta cu predilectie spre anumite partide. Nu exista  o sustinere organizata a studentilor pentru vreun tip de partid, dar pur si simplu la o anumita varsta  oamenii inclina spre …e prea mult spus o anumita doctrina…un anumit tip de partid.

Pe de alta parte intervine problema fraudarii alegerilor. S-a practicat, nu sunt sigura de amploarea fenomenului, turismul electoral. Autobuze de votanti, organizate de un anumit partid, plecau si votau a doua oara. Daca s-ar fi centralizat post-factum votarea, s-ar fi vazut ca destul de multe persoane cu acelasi CNP au votat de mai multe ori, asta in conditiile in care fraudarea alegerilor e o contraventie pedepsita aspru, cu de la 5 la 7 ani de inchisoare. Poti sa faci puscarie pentru un simplu buletin de vot.

Asta la nivel de votant, nu de organizator.

Legea prevede sanctiuni si pentru organizator, dar este dificil de dovedit vinovatia unui om politic sau partid intr-o problema de frauda electorala. Daca ar fi existat o asemenea centralizare, atunci normal ar fi fost sa fim de acord cu votul in orasul pentru care un individ are mutatie, pentru ca asemenea cazuri de frauda ar fi fost identificate si pedepsite. Dar ar fi si greu sa se faca asa ceva, listele suplimentare sunt foarte stufoase, e destul ca adesea sunt sarite blocuri intregi de pe listele de vot (noi numim asta eroare materiala)  si se fac liste suplimentare de zeci de oameni. Centralizarea lor ar fi o munca in plus, datele trebuiesc introduse in computer, copmputerul sa caute..

Deci, in definitiv, noi nu votam din lene…

 N-as spune neaparat asta. E drept ca sunt oameni care locuiesc chiar de sase ani in orasul in care au viza de flotant. Dar au fost cazuri in care anumiti candidati ( la primarie, dar acum cu alegerile nominale se poate repeta) care au gasit oameni din alte localitativ (rromi fara buletin, sau pur si simplu oameni dispusi sa faca asta) carora primarul le-a facut acte la foc automat si i-a adus sa voteze pentru el, iar voturile acelea, in comunitati mici, au facut diferenta. Inca se mai poate face asta, dar cu viza de flotant era mult mai usor. Acum, eu nu pot spune  “hai sa dam studentilor dreptul sa voteze cu viza de flotant” , pentru ca daca se intampla nereguli, noi vom fi acuzati pentru ca am sustinut miscarea. Dar in egala masura nu pot spune ca nu e bine sa nu se dea voie, pentru ca , intr-adevar, pierdem un numar mare de votanti. Eu cred ca timpul va rezolva aceasta problema.Stiti ca in Statele Unite se poate vota pentru presedentie si prin corespondenta. Se vorbeste si la noi despre implementarea acestui sistem. Disparand tentatia fraudelor, se va putea permite oamenilor sa voteze de oriunde. Noi am observat de la an la an ca scade numarul de incidente grave, de fraude efective. Oamenii au început sa inteleaga ca nu merita sa isi riste libertatea pentru niste voturi. Daca aceasta tendinta va continua si daca tot mai multe tari vor permite votul prin corespondenta, atunci si Romania se va ralia la aceasta tendinta generala.

Popularitate: 7% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD) si Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) vor transmite, in cursul acestei saptamani, o serie de materiale informative destinate viitorilor presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare cu privire la schimbarile aduse, prin intermediul Legii 35/2008, in organizarea si desfasurarea alegerilor pentru desemnarea reprezentantilor in Camera Deputatilor si Senat ce vor avea loc pe 30 noiembrie 2008.
Constienti de faptul ca presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare sunt persoanele cheie pentru buna desfasurare a proceselor electorale din Romania, APD si AEP au decis sa sprijine informarea corecta a acestor actori cu privire la modificarile legislative aduse procesului electoral din 30 noiembrie 2008.
Fiecare dintre cele 55.000 de corespondente transmise pe adresele fostilor presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare contine o scrisoare din partea celor doua institutii precum si un pliant de prezentare a particularitatilor noului sistem electoral introdus prin Legea 35/2008. In plus, acest din urma material listeaza, pe intervale orare, activitatile obligatorii pe care presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare trebuie sa le indeplineasca in ziua votului.
In plus, Autoritatea Electorala Permanenta va publica, un ghid adresat presedintilor si loctiitorilor birourilor electorale ale sectiilor de votare care va contine prezentarea detaliata a legislatiei privind alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008. Aceste ghiduri vor fi distribuite de catre Institutia Prefectului din fiecare judet, in cadrul instruirilor ce vor fi organizate pentru presedinti.
Materialele pot fi consultate pe website-ul Asociatiei Pro Democratia – www.apd.ro. si pe cel al Autoritatii Electorale Permanente – www.roaep.ro.
Acest demers de informare a fost posibil cu sprijinul financiar al Guvernului Romaniei prin Agentia pentru Strategii Guvernamentale.

Comunicat de presa APD

Popularitate: 9% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD), Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) isi exprima stupefactia fata de adoptarea, de catre Biroul Electoral Central, a Deciziei 47/D/6.11.2008 prin care se reglementeaza faptul ca observatorii organizatiilor neguvernamentale, precum si reprezentantii institutiilor mass-media acreditate la alegerile din 30 noiembrie 2008 “au acces numai in spatiile special amenajate in acest sens” (art. 1) si “pot stationa numai in spatiul stabilit in acest sens in sala de votare de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare” (art. 2).

Constiente de faptul ca prezenta observatorilor si a jurnalistilor nu trebuie sa “perturbe desfasurarea in bune conditii” a procesului electoral, organizatiile semnatare considera, in acelasi timp, neintemeiata decizia 47/D a BEC insistand asupra faptului ca aceasta creeaza conditiile favorabile unor abuzuri din partea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare.

APD, AMP si CJI subliniaza faptul ca prezenta si activitatea observatorilor ONG, cat si a reprezentantilor presei acreditati in ziua votarii se numara printre garantiile democratice ale desfasurarii corecte si transparente a unor alegeri libere. Limitele acestei activitati sunt suficient reglementate prin actul de acreditare. In situatiile in care activitatea observatorilor sau a jurnalistilor in sectiile de votare depaseste sau incalca limitele legii, presedintii birourilor electorale pot retrage acreditarea acestora.

Organizatiile semnatare considera ca Decizia 47/D afecteaza in mod grav activitatea observatorilor independenti si a presei si solicita revenirea asupra acesteia si pastrarea prevederilor incluse in Anexa 3 a Deciziei nr. 35 a BEC. Va transmitem, in atasament, si solicitarea adresata BEC.

Organizatii semnatare

Asociatia Pro Democratia (APD)
Agentia de Monitorizare a Presei (AMP)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Popularitate: 10% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD) adreseaza tuturor institutiilor publice centrale precum si tuturor actorilor politici un apel la responsabilitate si rigurozitate in pregatirea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat ce se vor desfasura duminica, 30 noiembrie 2008.

APD subliniaza faptul ca modificarile aduse Legii 35/2008 prin Ordonanta de Urgenta 97/2008 discrimineaza o parte importanta a cetatenilor cu drept de vot din Romania, privandu-i de participarea la alegerile din 30 noiembrie 2008. Mai exact, aceasta Ordonanta exclude posibilitatea de a vota in localitatea de resedinta a cetatenilor din Romania, spre deosebire de cetatenii romani din strainatate care pot vota atat conform domiciliului cat si resedintei. In acest context, Asociatia Pro Democratia solicita Guvernului Romaniei revenirea de urgenta la textul Legii 35/2008 in ceea ce priveste dreptul de vot al cetatenilor din Romania conform domiciliului si a resedintei la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.

De asemenea, Asociatia Pro Democratia aduce in atentia opiniei publice si solicita institutiilor media promovarea faptului ca, prin Legea 35/2008, a fost introdus “votul alb” cunoscut ca si “vot de protest”, care le permite cetatenilor sa isi exprime nemultumirea fata de candidatii propusi in colegiul lor. Astfel, la alegerile de duminica, 30 noiembrie, este suficient ca cetatenii sa lase buletinul de vot nestampilat pentru ca votul lor sa fie inregistrat separat de voturile nule, transmitand, astfel, un mesaj de nemultumire fata de oferta de candidati din colegiul lor.

Comunicat Asociatia Pro Democratia

Popularitate: 8% [?]

Ce si cum voteaza alegatorul?

Alegatorul care se prezinta la vot va primi un buletin de vot pe care vor figura individual candidatii care s-au inscris in cursa electorala in circumscriptia uninominala respectiva. Pentru a-si exprima votul, alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat.

Este acest sistem mai complicat decat cel folosit in prezent?

Nu. Desi unele sisteme electorale au o componenta matematica ce nu este la indemana tuturor, modul de scrutin introdus in acest an este simplu de inteles de catre oricine are cunostinte de matematica la nivel de liceu. O exemplificare a modului de atribuire a mandatelor puteti vedea in prezentarea atasata acestui document. Dar, ca sa inlaturam orice dubiu, putem sa va spunem ca singurele operatii care se fac pentru acordarea mandatelor sunt de adunare, scadere, inmultire si impartire (alaturi, bineinteles, de cele de ordonare).

Daca un candidat castiga 50%+1 din voturi intr-un colegiu uninominal poate sa piarda acest mandat?

Un candidat independent care primeste majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care candideaza, primeste un mandat.

In cazul partidelor, se vor atribui mandate doar daca acestea depasesc pragul electoral la nivel national. Astfel, chiar daca un candidat al partidului sau aliantei castiga 50%+ 1 din voturile valabil exprimate in colegiul unde candideaza, nu va primi mandatul daca partidul sau nu a depasit pragul electoral la nivel national.

Ratiunea acestei prevederi este data de de faptul ca un candidat provenit din partea unui partid, spre deosebire de un candidat independent, candideaza cu o platforma a partidului, si nu cu una personala. Astfel, acesta nu va fi in masura sa promoveze in Parlament, de unul singur, un program politic ce a fost gandit pentru un partid.

Totusi, aceste restrictii sunt anulate in cazul alegerilor partiale, cand este declarat castigator candidatul care ia cele mai multe voturi (chiar daca nu ia majoritatea voturilor).

Reprezentarea maghiarilor in parlament va suferi vreo modificare?

Asociatia Pro Democratia a efectuat simulari ale distributiei mandatelor de parlamentar in baza sistemului propus de noi, pornind de la rezultatele alegerilor parlamentare din 2000 si 2004. Rezultatele simularilor arata ca proportia dintre numarul de voturi si cel de mandate se pastreaza. Astfel, presupunand ca avem aceeasi distributie a voturilor, fiecare partid primeste acealsi numar de mandate. Ceea ce se poate schimba este distributia geografica a acestor mandate.

Concret, in cazul UDMR, daca numarul de voturi primite de aceasta formatiune nu se modifica fata de scrutinele anterioare, numarul de mandate este acelasi, dar acestea vor fi atribuite in acele zone unde populatia maghiara este mai numeroasa. Astfel, se corecteaza situatii de genul careia in care UDMR primeste mandate in judete precum Tulcea, unde populatia maghiara este foarte putin numeroasa.

Exista prag electoral?

Da. Pentru ca un partid sa intre in Parlament trebuie sa depaseasca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau candidatii sai sa castige cel putin 6 colegii uninominale in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si 3 colegii in cazul alegerilor pentru Senat.

In cazul aliantelor electorale, pragul electoral procentual creste cu 3% pentru al doilea membru al aliantelor si 1% pentru urmatorii, fara a depasi 10%.

Pentru ca un candidat independent sa castige un mandat, acesta trebuie sa primeasca 50%+1 din voturile valabil exprimate in colegiul in care candideaza.

De cate semnaturi are nevoie un candidat pentru a se inscrie in alegeri?

Candidatii reprezentand partidele politice sunt propusi de catre filialele judetene ale partidelor politice, fiind astfel sustinuti de membrii partidului din judetul in care candideaza.

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.

Pot sustine candidatii doar cetatenii cu drept de vot. Fiecare cetatean poate sustine un singur candidat la fiecare tip de alegeri.

Vor ajunge vedete in Parlament cu acest sistem?

Noul sistem de vot lasa intregul proces de selectie al parlamentarilor in seama cetatenilor. Astfel, persoane care nu au experienta politica si nu dovedesc ca pot gestiona interesele alegatorilor, nu vor fi votate si nu vor putea primi mandate de parlamentar. Referindu-ne la vedete, acestea nu vor putea fi promovate pe o lista de partid (pentru a “cosmetiza” lista respectiva) si nu vor ajunge, prin acest mecanism, in Parlament fara ca simpatizantii partidului care propune lista respectiva sa se poata pronunta cu privire la capacitatea vedetelor respective de a fi senatori sau deputati, altfel decat nevotand lista in intregul ei (asa cum se intampla lucrurile in prezent), in spatele unui candidat capabil care strange voturi pentru toata lista. In contextul dat daca o vedeta va ajunge sau nu in Parlament va depinde, in ultima instanta, de alegatori, deoarece alegatorii sunt cei care decid de cine vor sa fie reprezentati.

Mai trebuie adaugat faptul ca votul in circumscriptii uninominale mai este folosit intr-un numar mare de tari, cel putin pentru alegerea unei parti a Parlamentului (Albania, Franta, Germania, Lituania, Marea Britanie, Slovenia, Ungaria s.a.) si in niciuna din aceste tari Parlamentul nu este invadat de vedete din sport, showbiz, muzica, etc.

Care sunt avantajele acestui sistem de vot?

Noul sistemul electoral aduce imbunatatiri in cateva aspecte de maxim interes pentru public:

•  modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;

•  este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;

•  este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza;

•  ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicle propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai;

Care sunt dezavantajele noului sistem de vot?

Optiunea pentru un sistem electoral reprezinta, in esenta, o balanta intre avantajele si dezavantajele diverselor sisteme electorale. Ca orice sistem electoral, si noul sistem de vot prezinta o serie de dezavantaje. Consideram insa ca avantajele sunt net superioare dezavantajelor. Mai jos sunt enumerate si explicate dezavantajele sistemelor electorale de tipul celui adoptat recent in Romania

•  incurajeaza tehnicile de “votare tactica”. De exemplu, alegatorii simt presiunea sa il voteze pe acel candidat care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate preferatul lor este un alt candidat (cu sanse mai mici) - pentru ca altminteri votul lor ar fi irosit. Votul acordat unui candidat necastigator este recuperat insa, prin faptul ca de el beneficiaza un alt candidat din acelasi partid, care primeste mandatul in faza de compensare realizata la nivel de regiune.

•  in circumscriptia electorala in care stie ca are sanse de a obtine mai mult de 50% din mandate, partidul aflat in aceasta situatie trebuie sa propuna cate doi candidati intr-una din circumscriptiile uninominale din regiunea respectiva (pentru a avea candidati carora sa li se atribuie mandate in faza de compensare). Este de mentionat insa, ca daca face acest lucru (propune cate doi candidati) fara a avea, in cele din urma, dreptul la mai mult de 50% din mandate, nu risca sa piarda nimic prin faptul ca, intr-una sau alta din circumscriptiile uninominale, se divid voturile la doi candidati, deoarece voturile respective se aduna tot la totalul voturilor pe care il primeste partidul respectiv. (totusi, cei doi candidati, avand fiecare un numar mai mic de voturi decat ar fi avut un candidat unic al aprtidului respectiv, vor fi la coada listei de redistribuire si deci va fi mult mai greu de preyis care ia mandatul)

Schimbarea sistemului electoral va influenta sistemul politic?

Nici bipartidismul, nici multipartidismul, nici guvernul monocolor sau de coalitie nu sunt consecintele directe ale sistemului electoral.

Exista voci care spun ca avem nevoie de un sistem electoral majoritar pentru a genera majoritati confortabile in parlament. Dar in Franta, doar cand alegerile prezidentiale sunt urmate in timp scurt de alegeri parlamentare guvernele sunt relativ omogene, ca in 2002, pe cand alegerile parlamentare independente de prezidentiale duc la coalitii largi, ca in 1997.

Efectul prezidentialelor se resimte de altfel si in Romania unde, cu toata reprezentarea proportionala, votul romanilor se indreapta din ce in e mai mult spre primele doua formatiuni politice, oricare ar fi acestea (52% pentru PDSR si CDR in 1996, 58% pentru PSDR si PRM in 2000, 67% pentru PSD si Alianta D.A. in 2004).

Nici migratia politica nu este o consecinta a sistemului electoral, ci a loialitatii ideologice. Or, sistemul proportional existent nu a reusit sa contribuie la coerenta constructiei ideologice a partidelor.

Pe de alta parte, abaterea majoritara care creeaza disproportionalitati flagrante (in 2005, in Marea Britanie, cu 35% din voturi laburistii au obtinut 55% din mandate) este corectata (compensata pentru asigurarea proportionalitatii), asa cum se intampla in Germania si cum a propus Asociatia Pro Democratia in Codul Electoral.

Cu ce afecteaza schimbarea sistemului de vot cetateanul de rand?

Prima si cea mai consistenta schimbare resimtita de cetateanul de rand va fi in perioada campaniei electorale. Aceasta va fi mult mai personalizata, candidatii fiind obligati de natura scrutinului uninominal sa “coboare” in randul alegatorilor pentru a-i convinge sa le acorde votul lor, nemaiputandu-se ascunde pe o lista, in spatele unui candidat cu priza la public. De asemenea, intalnirile cu alegatorii vor deveni mai importante decat campaniile publicitare din presa scrisa sau de la televiziune.

Numai candidatii cu foarte multi bani vor avea acces in Parlament?

In orice campanie electorala, fondurile aflate la dispozitia partidelor politice si candidatilor indepedenti sunt un aspect deosebit de important. Legislatia in domeniul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, elabaorata in colaborare cu societate civila, impune deja limite superioare cheltuielilor ce pot fi facute de partide si candidati in campania electorala, facand astfel ca sansele unui candidat sa fie mai putin influentate de puterea sa financiara. De asemenea, candidatii declarati alesi au obligatia de a inainta un raport privitor la veniturile si cheltuielile din perioada campaniei electorale (care este document public). Astfel, pe langa egalizarea sanselor prin stabilirea unor limite superioare ale cheltuielilor din perioada campaniei electorale, publicul beneficiaza si de o transparenta suplimentara a finantarii vietii politice. Nedepunerea acestui raport la termenul prevazut de lege atrage invalidarea mandatului, acesta fiind acordat urmatorului clasat.

Noul sistem de vot aduce un avantaj in plus candidatilor si anume reducerea dimensiunilor circumscriptiilor electorale. Astfel, majoritatea circumscriptiilor vor fi de dimensiunea unui oras mare sau aproximativ cat o treime dintr-un judet. Alte tipuri de activitati de campanie, cum ar fi intalnirile directe cu alegatorii vor castiga in eficienta, putand fi organizate in locurile unde sunt concentrati alegatorii din colegiul respectiv.

Vor mai avea minoritatile nationale cate un reprezentant in Camera Deputatilor?

Da. Pentru organizatiile minoritatilor nationale se stabileste un coeficient electoral obtinut prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate. Primesc mandate acele organizatii ale minoritatilor care au primit un numar de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral (altfel spus, o organizatie a unei minoritati nationale va primi un mandat daca primeste 10% din numarul voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat). Dintre candidatii organizatiei minoritatii nationale, va primi mandatul cel care a primit cel mai mare numar de voturi.

Vor fi schimbari in ce priveste responsabilizarea celor care intentioneaza sa-si depuna candidatura?

Conform noului sistem de vot, fiecare competitor electoral (partid, alianta electorala, organizatie a minoritatilor nationale sau candidat independent), odata cu depunerea candidaturii, trebuie sa faca dovada constiturii unui depozit intr-un cont al Autoritatii Electorale Permanente in valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat.

Acest depozit urmeaza sa fie restituit doar acelor competitori care primesc mai mult de 2% din voturile exprimate la nivel de circumscriptei sau, dupa caz, la nivel national. Astfel, este eficientizata cheltuirea banului public, deoarece partidele sau candidatii care se bucura de un sprijin foarte redus in randul alegatorilor isi vor acoperi singuri cheltuielile legate de participarea la procesul electoral (tiparirea numelor candidatilor propusi pe buletinele de vot si pe procesele verbale, accesul la dezbaterile organizate de posturile publice de radio si televiziune, volumul suplimentar de munca depusa la toate nivelele, in cadrul autoritatilor si institutiilor implicate in organizarea alegerilor, etc.). De asemenea nu trebuie ignorat faptul ca o astfel de masura va descuraja participarea la alegeri a candidatilor si partidelor cu sanse minime de a castiga mandate, astfel incat dezbaterile din cadrul campaniei electorale sa castige in consistenta, iar efectul de fragmentare a voturilor cauzat de un numar mare de competitori electorali este redus.

Sursa: Asociatia Pro Decmocratia

Popularitate: 10% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD) va observa organizarea si desfasurarea procesului electoral de astazi, 15 iunie a.c., pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale prin intermediul observatorilor APD. In plus, APD va pastra legatura cu toti cetatenii care se prezinta la vot si care doresc sa semnaleze nereguli in desfasurarea alegerilor locale.

Popularitate: 21% [?]

Votul la alegerile locale din 1 iunie pare sa fi contribuit la aparitia unei noi ocupatii electorale, aceea de “insotitor de profesie” care, prin activitatea pe care o desfasoara, depaseste limitele legislatiei electorale.Astfel, in intervalul orar 11.00 - 15.00, APD a primit sesizari care semnalau existenta unor persoane in sectiile de votare care insoteau, in mod repetat, in cabina de vot mai multi cetateni care solicitau asistenta pentru exercitarea dreptului de vot (spre exemplu la sectiile de votare 1, 2 si 3 din comuna Cornetu, judetul Ilfov). Acest fenoment este, pentru Asociatia Pro Democratia, un indicator al tentativelor de fraudare a alegerilor prin intermediul metodei “camasa albastra” (alegatorul se declara incapabil sa se concentreze asupra votului si cere asistenta unei alte persoane - cel in “camasa albastra” de exemplu). O alta actitvitate specifica “insotitorilor de profesie” priveste organizarea si coordonarea transportarii alegatorilor spre sectiile de vot, precum si influentarea votului acestora (de exemplu, in judetul Teleorman, municipiul Alexandria, cu autovehiculul B 82 UPL, in judetul Ilfov, in Afumati cu autovehiculele IF 72 ANA, IF 26 DEN, IF 01 UXD, IF 93 MIK, IF 98 BAN si in Peris cu autovehiculele B 56 MAA si IF 01 USE).O sesizare a observatorilor Asociatiei Pro Democratia din judetul Vrancea (sectia de votare nr. 1 din localitatea Maicanesti) confirma, inca o data, continuarea folosirii metodei de fraudare “de tip suveica” (cetatenii primesc un buletin de vot deja votat cand intra in sectia de votare si dau unul nevotat cand ies, metoda posibila cu sprijinul unui membru al BESV care sustrage cel putin un buletin de vot din inventarul sectiei de votare).Atasam acestui comunicat cele mai importante sesizari primite de catre APD in intervalul orar 11.00 - 15.00 de la observatorii sai, precum si din partea cetatenilor la tel verde 0800 070 100.

Popularitate: 34% [?]

Asociatia Pro Democratia (APD) monitorizeaza turul I al alegerilor locale de astazi cu ajutorul celor aproximativ 1.700 de observatori APD prezenti, cu precadere, in mediul rural din 24 de judete (Arad, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea si Vrancea) si al celor 4 observatori internationali acreditati prin reteaua European Network of Election Monitoring Organizations (ENEMO) al carei secretariat il asigura APD.

De la deschiderea sectiilor de votare si pana la orele 11.00, principalele nereguli sesizate de observatorii APD precum si de cetatenii care ne contacteaza la linia cu acces gratuit 0800 070 100 fac referire la probleme de organizare si respectare a procedurilor de organizare si desfasurare a alegerilor. Pe langa acestea, Asociatia Pro Democratia atrage atentia asupra activitatilor dincolo de limitele legale ale observatorilor din partea altor organizatii neguvernamentale.

Astfel, procedurile de pregatire a zilei votarii au inceput mai devreme (in judetul Cluj) sau mai tarziu (in judetul Bacau), observatorilor APD le-a fost ingreunat accesul in sectiile de votare solicitandu-li-se documente suplimentare care nu sunt prevazute in lege (in judetele Olt) iar deciziile Biroului Electoral Central referitoare la interzicerea accesului in cabinele de vot cu aparate de captura de imagini si la existenta, in sectia de votare, a 4 urne fixe, cate una pentru fiecare tip de buletin nu sunt respectate in toate sectiile de votare.

Observatorii APD au identificat, in satul Burias, comuna Peris, judetul Ilfov observatori ai altor organizatii neguvernamentale care informau cetatenii aflati in preajma sectie de votare ca pot vota in acel sat chiar daca au domicliul/ resedinta in alta localitate pe listele suplimentare. APD atrage atentia ca demersul acestor observatori este atat ilegal deoarece observatorii interni nu au dreptul sa se implice in procesul de votare cat si dezinformant deoarece este in contradictie cu prevederile Legii 67/2004 privind alegerea autoritatilor publice locale (art. 3 alin 3 si 4). Organizatia noastra solicita, in acelasi timp, tuturor organizatiilor neguvernamentale care au acreditat observatori sa isi instruiasca reprezentantii in sectiile de votare sa nu intervina in procesul de votare cat si sa se informeze cu rigurozitate asupra prevederilor legale.

Asociatia Pro Democratia a primit, de asemenea, informatii din partea cetatenilor ca alegatorii primesc, in anumite localitati, buletine de vot fotocopiate avand stampila de vot aplicata pe anumita candidati/ liste de candidati.